~CUM SE TESTEAZA IMUNITATEA?~

Analizele de imunitate trebuie făcute cu regularitate pentru a te asigura că organismul tau este sănătos și ai o imunitate puternică, ce te ajută să ai rezistență în fața bacteriilor și virusurilor.  Poți face analize imunologice pentru a depista din timp orice eventuală contactare a unui virus, astfel încât acesta să nu ducă la complicații și să nu-ți afecteze sănătatea . De cele mai multe ori însă, analizele imunologice sunt recomandare de medic pentru un diagnostic de certitudineEste bine sa avem o analiza din anii precedenti pentru a vedea comparativ cum stau lucrurile.

Felul in care  functioneaza sistemul imunitar este o informatie necesara din primii ani de viata! Dar cum apreciem mecanismul de aparare?

 Testele pentru imunitate sunt hemoleucograma si imunograma. Acestea sunt doua seturi de analize de sange care evalueaza componentele sistemului imun. Hemoleucograma,cea mai folosita analiza de laborator, permite identificarea numarului si procentului celulelor – leucocite, macrofage si fagocite, precum si cantitatea de hemoglobina din sange. Imunograma, pe de alta parte, evalueaza anticorpii pe care aceste celule le produc – imunoglobulinele (Ig) si este recomandata mai ales persoanelor care au avut infectii frecvente .

Exista 4 clase de imunoglobuline:

  • Ig A – constituie cel mai important element de aparare impotriva bacteriilor si virusurilor; apreciaza puterea de aparare a mucoaselor din organism, adica a portilor de intrare pentru microbi; evaluati, spre exemplu, cum se apara plaminul de agentii infectiosi purtati.
  • Ig E – responsabila pentru alergii, este markerul preferat de alergologi; acesta poate fi marit la orice persoana atopica, mai exact care s-a nascut cu un puzzle de gene modificate, conditie care predispune la alergii.
  • Ig M – prima imunoglobulina secretata atunci cand organismul este amenintat de un antigen; valoarea Ig M va spune daca in prezent aveti sau nu o infectie in plina desfasurare.
  • Ig G se secreta dupa Ig M si are functia de a neutraliza substantele toxice; arata anticorpii cu memorie din organism, mai exact, testul va spune peste ce infectii ati trecut de-a lungul timpului si aveti dovada obiectiva ca v-ati aparat eficient; este singura care traverseaza bariera placentara, protejand nou-nascutul in primele luni de viata.

Exista doua tipuri de sistem imunitar: innascut (nespecific) si dobandit (specific). Acestea actioneaza de fiecare data cand intalnesc un antigen (agent patogen). Sistemul imunitar innascut este cel preluat de la mama in timpul sarcinii si alaptarii si ofera apararea impotriva germenilor intalniti de mama in cursul vietii. Sistemul imun dobandit se formeaza dupa ce copilul intra in contact cu anumiti agenti patogeni fata de care nu este imunizat in mod nespecific. Dupa ce organismul intra in contact (se imbolnaveste) cu agenti patogeni noi, celulele imune ii memoreaza. Astfel, organismul este imunizat impotriva unor boli.

Imunitatea scăzută 

Imunitatea scăzută în mod dramatic apare din cauza unor boli precum SIDA , cancerul, diabetul zaharat, ori în cazul anumitor tratamente medicale ( cu citostatice si cortizonice) si chirurgicale(splenectomie). 

Simptome imunitate scăzută:

  • Inflamatia si infectia organelor interne
  • Infectii recurente la nivelul tegumentelor (cum ar fi cele de tipul herpes sau candidozele)
  • Infectii urinare
  • Crestere si dezvoltare intarziata
  • Inflamatia ganglionilor limfatici
  • Infectii respiratorii recurente (raceli comune, bronsita, pneumonie)
  • Infectii ale urechii sau ale sinusurilor
  • Anormalitati la nivelul celulelor sangvine (anemie)
  • Probleme digestive (lipsa apetitului, greată, diaree)
  • Stare generala de oboseala
  • Insomnie

Imunitatea crescută 

Cu toate că slăbirea sistemului imunitar nu este de dorit, nici imunitatea crescută nu este benefică. Alergiile si bolile autoimmune sunt exemple de imunitate exagerata. In cazul alergiilor, sistemul imun reactioneaza exagerat prin productia de anticorpi de tip IgE impotriva unor substante considerate inofensive si pe care organismul ar trebui sa le tolereze, iar in cazul bolilor autoimune, sistemul imun ataca si distruge structurile proprii organismului.

Cand se formeaza imunitatea la copii?

Sistem imunitar al copiiilor este imatur si continua sa se dezvolte pana in jurul varstei de 11-12 ani:

  • Nou-nascutii sunt protejati de anticorpii maternali, care le confera o imunitate pasiva temporara in primele luni de viata
  • Intre 3 si 6 luni exista o perioada critica a sugarului cand nivelurile totale de anticorpi sunt cele mai scazute deoarece scad anticorpii maternali, iar productia proprie de anticorpi este inca redusa
  • Anticorpii maternali de tip IgG dispar in primele 6-8 luni, iar productia proprie de anticorpi de tip IgG creste atingand valorile adultului in jurul varstei de 7-8 ani
  • Nou-nascutii incep sa sintetizeze anticorpi de tip IgM imediat dupa nastere si ating nivelurile adultului in jurul varstei de 4-5 ani
  • In schimb, nivelurile de IgA cresc lent, atingand valorile adultului in adolescenta.

Expunerea la infectiile comune are un rol important in formarea unui sistem imun puternic. Copiii incep sa raceasca dupa varsta de 6 luni, iar un numar de 7-8 episoade de raceala pe an sunt considerate normale pentru sugari si prescolari. Media scade la 5-6 episoade de raceala pe an la varsta scolara, iar adolescentii, ca si adultii, au in jur de 4 episoade de raceala pe an.

Cauza principala a racelilor frecvente ale copiilor se datoreaza expunerii la noi si noi virusuri; exista cel putin 200 de astfel de virusuri, de aceea nu numai ca racelile NU pot fi prevenite, insa ele intaresc sistemul imun al copilului.

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *