Omul – Vegan sau Omnivor? …si care este miza? (Nutritia din perspectiva antropologica)-2

In ziua in care am inceput sa privesc cu atentie trecutul nostru  , din perpectiva nutritionala , am inceput sa inteleg mai bine cum am avoluat ca specie si care au fost “fortele “ care intr-adevar au modelat structura noastra psihologica si nevoile noastre nutritionale. Din acel moment confuzia a disparut si nu am simtit decat o imensa curiozitate eminamente rationala legata de  originile noastre si ce ne-a ajutat sa devenim ” mai umani”.

In primul rand , curiozitatea mea a fost centrata in jurul intrebarii : Oare noi am evoluat ca o specie de primate ierbivore ?

Mecanismul digestiei primatelor si a omului primitiv

Este foarte interesant sa comparam aspecte ale fiziologiei umane moderne cu cele ale marilor maimute , stramosul nostru cel mai apropiat pe scara evolutiva. In mare , aproximativ 52% din tractul digestiv al cimpanzeilor este destinat  procesului de fermentare a dietei sale vegetale , potentat de mediul bacterian , pentru a extrage componente nutritive utilizabile metabolic. In ciuda capacitatii sale de a digera carbohidrati , mai putin de 30% din totalul energiei  de care dispune un cimpanzeu , deriva din carbohidrati ( glucoza/fructoza )

In contrast , portiunea din tractul digestiv uman destinata fermentatiei nu ocupa mai mult de 20% din capacitatea totala a acestuia. Majoritatea nutrientilor sintetizati de  microbiom ( flora bacteriana intestinala ) sunt pentru propriile nevoi si nu pentru noi. Desi un microbiom “ bine intretinut “ este extrem de benefic sistemului imunitar , calitatii somnului , apetitului si multor alte functii fiziologice , ne lipseste abilitatea , pe care o au ierbivorele ,  de a extrage un spectru complet de nutrienti din alimentele de origine vegetala . Sistemul digestiv al unui ierbivor este pur si simplu diferit de al nostru. Un exemplu situat la extrem este acela ca ierbivore rumegatoare ca vacile sau oile au patru stomacuri care le ajuta sa extraga fiecare nutrient de care au nevoie exclusiv din ierburi.

Nevoile nutritionale si sursele omului primitiv

Noi , ca fiziologie , ne bazam pe extragerea nutrientilor din sursele alimentare de origine animala pe care le consumam. In sursele de origine animala gasim  , deja sintetizati , cei mai necesari si benefici nutrienti dintre care multi sunt exclusiv specifici acestor surse. Exemplele includ nutienti( in forma lor activa – nu precursori ) ca vitamina A (retinol) , vitaminele D3 si K2 ( MK-4) , acid linoleic conjugat (CLA) si acizi grasi cu catena lunga cum sunt EPA/DHA impreuna cu coenzima Q10 , carnitina si vitamina B12.

In procesul evolutiv am dezvoltat abilitatea de a absorbi fier-heme ce se regaseste numai in singele , carnea si organele animalelor. Ierbivorele sunt pur si simplu incapabile sa metabolizeze fierul heme si similar , omul este incapabil sa absoarba eficient fierul non-heme ce provine exclusiv din surse vegetale. In fapt sistemul nostru digestiv se aseamana mult mai mult cu cel al unui carnivor de cat al oricarui alt ierbivor.

Intr-o exprimare mai academica  urmatorul fragment dintr-un articol de specialitate este graitor:

“Unic in randul primatelor , omul modern este anatomic adaptat sa consume in mod regulat cantitati substantiale de tesut animal ( carne , organe , etc.). Dealungul a cateva milioane de ani , tractul intestinal hominid a evoluat de la o configuratie ( ca cea a cimpanzeilor ) dominata de intestinul gros ( fermentatie ) bine adaptata pentru digestia fructelor si a altor alimente de origine vegetala , catre o configuratie dominata de intestinul subtire ( asemanatoare cu a carnivorelor) bine adaptata pentru extragerea nutrientilor complecsi din tesutul animal.[3][4 Consumul crescand de tesut animal a alimentat crestearea in dimensiuni a creierului genului Homo[5][6][7][8]  si probabil a facilitat expansiunea initiala a hominizilor in afara continentului african. [9]

Faptul ca ne consideram omnivori nu presupune in mod automat ca ne putem procura cu succes 100% din necesarul de energie din surse vegetale si animale in mod egal. Avem nevoie de alimente vegetale din plin pentru diferite functii fiziologice si pentru a mentine un microbiom sanatos dar insasi alcatuirea noastra fiziologica indica in mod clar ca sursele alimentare de origine animala sunt obligatoriu parte integranta a sanatatii umane.

Cat de multa energie putem obtine din plante?

Indiferent ce fel de plante a comsumat omul primitiv trebuie sa fi fost salbatice (necultivate) si extrem de fibroase. Ar fi consumat tuberculi nepreparati termic care , din acest motiv ar fi fost nedigerabili. In forma lui cruda , amidonul din radacini si tuberculi nu este absorbit in intestinul subtire si trece prin tubul digestiv neafectat ca si carbohidrat nedigerabil. Supunerea la temperatura ridicata sparge peretii celulei vegetale si face amidonul mult mai accesibil procesului de descompunere promovat de enzimele digestive. Indiferent daca focul necesar prepararii alimentelor amidonoase era sau nu accesibil omului primitiv acesta nu ar fi consumat in nici un caz cantitati insemnate [10][11]

Deasemenea , chiar si cand sunt bine preparate , radacinile si tuberculii pot furniza in termen energetici doar aproximativ  intre 1,882 kj/h pana la 6,120 kj/h ( aproape amidon pur ) , versus 63,398 kj/h in cazul vanatului bogat in grasime. Aceasta comparatie nu ia in calcul continutul sarac in nutrienti  si continutul practic inexistent de acizi grasi esentiali al radacinilor si tuberculilor.

Consumul considerabil de carne al omului primitiv nu ar fi lasat oricum prea mult loc pentru tuberculii copti alaturi de friptura de mamut. Amidonul nu avea cum sa fie o sursa insemnata de calorii  decat poate in cele mai triste circumstante generate de lipsa vanatului ( presupunand ca omul primitiv era capabil sa aprinda foc oricand ar fi avut nevoie)

Digestia carbohidratilor pentru omul primitiv  

La inceputurile sale omul ar fi fost destul de limitat in capacitatea sa ( chiar si astazi destul de variabila ) de a digera complet amidonul “gatit”  datorita abilitatii deasemenea limitata a organismului uman de aproduce amilaza ( enzima implicata in digestia amidonului). “Verii” nostrii cimpanzei sunt purtatori a numai doua copii rudimentare a genelor ce codeaza productia de amilaza necesara pentru a digera alimentele amidonoase. Cercetarile arata ca specia noastra a experimentat probabil o crestere a copiilor genelor ce codeaza amilaza doar in ultimii 200,000 de ani dar deja aveam, la inceputul perioadei ,creierele nostre mari care solicitau alt tip de “combustibil”.Deci adaptarea a ramas oarecum fara obiect. [13]  

Astazi exista o variatie destul de mare intre indivizi legata de capacitatea lor de a produce amilaza si cei mai multi poseda de la 2 copii pana la cel mult 16 copii ale genelor ce codeaza amilaza demostrand ( din nou ) ca alimentele amidonoase sunt neesentiale pentru sanatatea noastra ca specie. Conform studiului citat mai sus (Perry GH, et al) adaptarea la consumul semnificativ de amidon a depasit capacitatea noastra in perioada Pleistocenului mijlociu si nu este prezenta nici astazi in randul populatiilor caracterizate de consumul redus de carbohidrati.

Fructe , zahar , nuci si seminte

Pentru stramosii nostrii fructele ar fi fost cel mult un aliment sezonier desi mult mai mici , mai fibroase si cu un continut mult mai mic de fructoza decat varietatile cultivate astazi. Primii oameni ar fi consumat zaharuri cum ar fi mierea in mod sporadic . Nucile trebuie sa fi fost de asemena un aliment sezonier. Pe scurt nu am fi ajuns aici unde suntem astazi ca specie bazandu-ne pe alimente de origine vegetala… nici macar pe aproape.

Chiar daca am continuat sa consumam vegetale pe drumul evolutiei noastre , este evident ca acestea au reprezentat o sursa  secundara de hrana , in cel mai bun caz ( ganditi in termeni de garnitura)[14][15][16]  Vegetalele ar fi fost o hrana cu un raport cost-beneficiu mult prea mare pe mai multe nivele tinand seama si de potentiala toxicitate a plantelor salbatice si slaba lor digestibilate , biodisponibilitate a nutientilor si valoarea calorica , chiar si gatite.

Este , prin urmare  , usor de demonstrat si rezonabil de concluzionat ca specia noastra nu afost niciodata nici macar pe aproape vegetariana …cu atat mai putin vegana. Vegetarianismul si in special veganismul sunt pur si simplu inventii experimentale moderne neimpartasite nici macar de cele mai indepartate rude ale noastre – primatele. Am dat la schimb un stomac mare pentru un creier mare. Personal consider ca am facut o afacere extrem de buna.

Referinte :

Primal Body, Primal Mind: Beyond Paleo for Total Health and a Longer Life – Nora Gedgaudas

Primal Fat Burner: Live Longer, Slow Aging, Super-Power Your Brain, and Save – Nora Gedgaudas

www.medicaldaily.com/should-humans-omnivores-vegans-based-digestion-mechanism

[3] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PM…

[4] Kaplan H, Hill K, Lancaster J, Hurtado M (20…

[5] https://www.scholars.northwestern.edu/en/pub…

[6] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/28524347

[7] https://www.sciencedirect.com/science/articl…

[8] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21452485

[9] https://www.sciencedirect.com/science/articl…

[10] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/2981409

[11] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16441938

[12] http://www.evolbiol.ru/docs/docs/large_files…

[13] http://www.evolbiol.ru/docs/docs/large_files…

[14] https://www.researchgate.net/publication/229…

[15] https://www.springer.com/us/book/97814419673…

[16] https://journals.plos.org/plosone/article?id…

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *